xilviu

vlad v. pentru geniul ce este,

tzone pentru cunostinte,

seth godin pentru ca intelege lucrurile din noua societate moderna si pentru ca le explica pe intelesul tuturor (profesional, toti am avea de castigat daca l-am asculta macar 15min)

fotgrafia alb-negru, pentru ca elimina o dimeniune a perceptiei(culoarea) si te obliga sa gandesti subiectul surprins, nu doar sa il observi,

kiwi, pepene galben, mere si caise,

inghetata de ciocolata cu menta,

culorile vii si aerul racoros si mirosul proaspat - dupa o ploaie de vara,

sa fiu si sa ma simt “wubit”

sucul de portocale rosii proaspat stoarse,

fostul meu nikon, D70; desi ma despart de ea in curand, este o camera foarte buna,

perioada petrecuta in hostway, in care am crescut enorm, atat ca om, cat si ca programator(inca nu s-a incheiat - istoria se scrie acum),

pe diana pentru profesionalism, pentru puterea de a face lucrurile sa mearga,

sa ma implic in proiecte ca voluntar, pentru o lume mai buna(?),

pe flaviu pentru increderea in el si in proiectele sale,

sa ofer cadouri,

telefonul de dupa o cearta/neintelegere, in care totul se rezolva de la sine,

oamenii care tin post - nu de ochii lumii, ci chiar il tin,

pepsi clasic, snickers clasic, bounty, placinta de mere si cea de dovleac,

lipsa banilor. te ajuta sa ii apreciezi atunci cand ii ai,

comunitatile de oameni si ideea de networking,

oamenii cu vise greu de implinit, dar cu puterea si vointa sa le implineasca,

marea, portul tomis si faleza de acasa,

filmele,

muzica,

cartile vechi, cu miros de istorie si cu textura de timp ranit,

povestile nemuritoare (cartile… mai tineti minte? ),

gandurile lui petre tutea, care la 83 ani gandeste mai sanatos decat 90% dintre romanii de azi,

pe cioran pentru ca nu il inteleg(si asta ma face sa ma simt sanatos),

pe maria pentru efervescenta ei molipsitoar, pentru “ce dragut”, pentru “tigai si papadopol(nr. papanasi) cu afine”,

familia pentru ca ma sustin cu totii, pentru ca suntem o familie minunata,

pe bunici pentru ca m-au crescut cand eram mic,

pe unchiul pentru ca m-a invatat sa merg,

pe carmen pentru puritate, pentru simplitatea cu care trateaza lucrurile complexe,

pe monica pentru ca incearca sa ma inteleaga,

pe ramona pentru curajul de a lua viata de la zero in doha/qatar,

pe gabi pentru perseverenta,

pe diana pentru tot ce face,

pe cosmin pentru ca ma ajuta mereu cand nu imi merge scriptul (thx, man),

pe paul pentru ca mi-a deschis apetitul pentru bmw,

pe lucian pentru ca stie cum sa imi mentina moralul ridicat, chiar daca nu fac totul bine,

pe mihail pentru noua mea viata,

pe oana pentru ca m-a invatat cum sa sufar,

pe isabela pentru creativitate,

mirosul afiselor, flierelor si revistelor proaspat iesite de la tipografie(mai ales cand sunt acolo cand se intampla - sentiment amplificat daca ele sunt si concepute de mine) ,

pe dalia pentru diplomatie,

pe alina pentru prietenia ce a fost…si mai mult?!

pe mircea pentru ca, impreuna cu alina, m-a invatat ce este gelozia,

pe filis pentru felul cum rade,

pe anca c pentru ca a schimbat sensul sportului volei,

pe mihut pentru inteligenta, pentru ca intrecerea cu el m-a purtat prin olimpiade si alte concursuri(m-a batut mereu :D),

pe irina pentru prima vacanta de vara cu adevarat de neuitat(cat aveam? 9, 10 ani?)

preotul de la bunici pentru biserica construita.